ESA pentru copii

XMM-Newton: detectorul de raze X cu oglinzi multiple al ESA

XMM-Newton
XMM-Newton
Accesează imaginea

Observatorul de raze X XMM-Newton al ESA este cel mai mare observator spațial construit vreodată în Europa. Cu o greutate de 3,8 tone la lansare, nava spațială are o lungime de 10 metri și o lățime de 16 metri între cele două panouri solare. Oglinzile sale subțiri ca o foaie de hârtie, acoperite cu aur, captează raze X de înaltă energie din toate colțurile Universului, iar camerele sale sensibile pot vedea mult mai mult decât orice alt satelit cu raze X anterior.

XMM-Newton a fost lansat de o rachetă europeană Ariane 5 pe 10 decembrie 1999. A fost plasat pe o orbită neobișnuită de 48 de ore în jurul Pământului, la o altitudine care varia între 7.000 km și 114.000 km. Misiunea a fost inițial cunoscută sub numele de XMM, după designul său „X-ray Multi-Mirror” (multi-oglindă pentru raze X). Numele a fost schimbat ulterior în XMM-Newton, în onoarea celebrului om de știință britanic Sir Isaac Newton.

Supermassive black hole

Deși misiunea sa inițială era prevăzută să dureze doi ani, XMM-Newton se află încă în stare bună de funcționare. Acest observator remarcabil a studiat tot felul de obiecte, de la comete și planete din Sistemul nostru Solar până la găuri negre supermasive și stele care explodează în colțurile îndepărtate ale Universului. În cei 14 ani de funcționare, a detectat peste jumătate de milion de surse de raze X, de două ori mai multe decât se cunoșteau anterior.

Aceste descoperiri au fost posibile datorită designului avansat al observatorului. Deoarece razele X trec direct prin oglinzile obișnuite, fiecare dintre cele trei telescoape în formă de butoi ale lui XMM este alcătuit din 58 de oglinzi curbate, dispuse una în interiorul celeilalte. Razele X care sosesc se reflectă de pe suprafețele acestor oglinzi, astfel încât, în cele din urmă, sunt focalizate pe două tipuri de instrumente echipate cu detectoare CCD (asemănătoare celor utilizate în camerele digitale). O cameră optică le permite astronomilor să-și identifice cu precizie țintele.