Milioane de oameni din sudul Statelor Unite urmăresc cu sufletul la gură cum un monstru uriaș și maro se învârte în larg, pregătindu-se să acopere coasta din apropiere. Monstrul în cauză este o imensă pată de petrol, care plutește la voia vânturilor și a curenților oceanici. Dacă ajunge la țărm, importante zone de pescuit, plaje turistice și zone de reproducere a faunei sălbatice vor fi îngropate sub un strat gros de nămol lipicios. Se profilează un dezastru ecologic de proporții.
Sateliții de teledetecție din numeroase țări, inclusiv Envisat al ESA, monitorizează mișcările petei de petrol 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Instrumentele optice de la bordul sateliților sunt capabile să detecteze scurgerea de la suprafață în timpul zilei, când cerul este senin. Instrumentele radar pot detecta pata de petrol pe timp de noapte și sub nori, oferind în același timp informații despre rugozitatea suprafeței și direcția curenților. Acest lucru permite calcularea direcției în care se poate răspândi poluarea.
Criza a început pe 22 aprilie, după ce o platformă de foraj a explodat și s-a scufundat în Golful Mexic. De atunci, mii de barili de țiței se scurg în fiecare zi dintr-un puț de petrol avariat, situat la 1,5 km sub platforma de foraj. În patru zile, scurgerea s-a extins pe o suprafață de 77 km lungime și 63 km lățime. La început, imaginile din satelit arătau că petrolul era împins spre țărmul statului Louisiana, dar, din fericire, vânturile s-au schimbat, iar pata de petrol a rămas în principal în largul mării.
Cu toate acestea, imaginile din spațiu arată acum o lungă fâșie de petrol care se extinde spre sud. Până la 19 mai, imaginile radar de la Envisat indicau faptul că aceasta intrase într-un curent oceanic puternic, care ar putea transporta petrolul spre sud, în direcția frumoaselor recife de corali din Florida.
