Acum un an, observatorul spațial Herschel al ESA a fost lansat într-o misiune de explorare a Universului în infraroșu. Acum, aflat în siguranță pe o orbită la aproximativ 1,5 milioane de km de Pământ, Herschel începe să dezvăluie detalii până acum ascunse despre formarea stelelor. Noile imagini arată mii de galaxii îndepărtate care formează stele într-un ritm frenetic, precum și nori frumoși de formare stelară împrăștiați pe tot cuprinsul Căii Lactee.
Herschel este cel mai mare observator astronomic lansat vreodată în spațiu, având o oglindă principală de patru ori mai largă decât cea a oricărui telescop spațial în infraroșu anterior. Acest lucru îi permite să studieze norii reci din Galaxia noastră, în care se formează stele, cu un nivel de detaliu fără precedent. Una dintre aceste regiuni, cunoscută sub numele de RCW 120, conține o stea nou-născută care pare destinată să devină o supergigantă în următoarele câteva sute de mii de ani.
Având deja o masă de 8 până la 10 ori mai mare decât cea a Soarelui, această stea tânără este înconjurată de un nor imens de gaz și praf, din care se poate hrăni și crește. Oamenii de știință nu înțeleg încă cum ajung stelele să atingă o masă de 150 de mase solare, așa că RCW 120 va fi monitorizată cu atenție pentru a se afla cum se formează astfel de supergigante.
O altă imagine nouă realizată de Herschel arată cum se adună materia din Calea Lactee pentru a forma stele. ‘Semințele’ apar mai întâi în interiorul unor curente de praf și gaz strălucitoare, formând lanțuri de „creșe” stelare, lungi de zeci de ani-lumină. Dincolo de Calea Lactee, Herschel a măsurat lumina infraroșie provenită de la mii de alte galaxii, răspândite pe o distanță de miliarde de ani-lumină.
Studiind luminozitatea acestor puncte de lumină, s-a demonstrat că, în trecut, stelele se formau de 10-15 ori mai repede decât în prezent. Herschel a detectat, de asemenea, materie care nu există în mod natural pe Pământ – molecule de apă care au fost scindate de radiații puternice și au căpătat o sarcină electrică.
