Rachetele sunt folosite pentru a lansa sateliți și navete spațiale în spațiu. Motoarele lor puternice permit navelor spațiale să fie propulsate în spațiu la viteze incredibile, plasându-le pe orbita corectă. Cea mai importantă familie de rachete din Europa este Ariane. Din 1979, cinci tipuri principale de rachete Ariane au fost lansate de la Kourou, portul spațial european din Guyana Franceză.
Versiunea de bază a rachetei Ariane-5, denumită „Ariane-5 Generic”, a efectuat primul zbor cu succes în 1997. La lansare, aceasta cântărea 750 de tone. Era capabilă să plaseze pe orbită doi sateliți cu o greutate totală de peste șase tone.
Pentru a face față concurenței lansatoarelor de mari dimensiuni din alte țări, au fost dezvoltate versiuni mai puternice ale rachetei Ariane 5. Ariane-5 ECA poate plasa pe orbită până la 10 tone, iar în viitor va putea transporta o încărcătură și mai mare. O altă versiune, denumită Ariane-5 ES, transportă vehiculele de transfer automat (ATV) de 19 tone pe orbita terestră joasă, la începutul călătoriei lor către Stația Spațială Internațională (ISS).
Deși sateliții de comunicații devin, în general, din ce în ce mai mari, există în continuare nevoia unei rachete de lansare de dimensiuni reduse pentru a lansa alte tipuri de sateliți. Europa a decis să construiască propria rachetă cu combustibil solid, la un cost redus, numită Vega. Această rachetă poate plasa sateliți cu o greutate cuprinsă între 300 și 2000 kg pe diferite orbite. Prima lansare a rachetei Vega de la Kourou a avut loc pe 13 februarie 2012.
De asemenea, Europa a convenit cu Rusia să lanseze rachete „Soyuz” de la Kourou. Prima lansare a unei rachete „Soyuz” din America de Sud a avut loc pe 21 octombrie 2011. „Soyuz” este o rachetă de dimensiuni medii, utilizată cu succes de Rusia de mulți ani. Sateliții ESA, precum Cluster și Mars Express, au fost lansați anterior cu racheta Soyuz de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan. De asemenea, de la Baikonur se lansează misiuni cu echipaj către Stația Spațială Internațională (ISS).
