Suprafața planetei Marte este astăzi la fel de uscată ca un deșert, dar noile rezultate obținute de sonda Mars Express a ESA confirmă faptul că apa a jucat un rol important în istoria planetei. Instrumentele sensibile ale sondei confirmă că Planeta Roșie, astăzi aridă, a fost cândva mult mai umedă și că gheața de apă este probabil răspândită pe scară largă sub suprafață.
Pe parcursul câtorva săptămâni din vara trecută, instrumentul radar al orbiterului a transmis semnale radio care au traversat suprafața și au fost reflectate de straturile subterane. Analiza acestor ecouri a scos la iveală structuri curbe care ar putea fi marginile exterioare ale unor bazine de impact îngropate.
O structură aproape circulară, cu un diametru de aproximativ 250 km, se află la o adâncime cuprinsă între 1,5 și 2,5 km sub câmpia nordică a regiunii Chryse Planitia. Oamenii de știință consideră că aceasta ar putea conține un strat gros de material bogat în gheață de apă. Mai aproape de polul nord marțian, ecouri puternice indică prezența unui strat aproape pur de gheață de apă, cu o grosime de peste 1 km, situat deasupra unui strat de “sol” vulcanic.
Radarul MARSIS a fost utilizat și pentru studierea părții superioare a atmosferei – ionosfera. Ecourile indică o legătură strânsă între comportamentul gazului ionizat din această regiune și zonele cu magnetism puternic din scoarța solidă a planetei.
Un alt instrument, cunoscut sub numele de OMEGA, a detectat minerale rocose care au suferit modificări sub acțiunea apei în stare lichidă. Aceste minerale ‘hidratate’ demonstrează că pe Marte existau cantități mari de apă cu miliarde de ani în urmă – și că, probabil, condițiile de atunci erau propice apariției vieții.
