Saturn este cunoscut drept ‘stăpânul inelelor’, deși și celelalte trei planete gigantice gazoase – Jupiter, Uranus și Neptun – au, la rândul lor, inele. Sistemul lui Saturn ocupă un loc de cinste, întrucât inelele sale sunt extrem de strălucitoare și foarte mari.
Ar putea fi rămășițele unui satelit sau ale unei comete care s-a dezintegrat. Când au fost descoperite în secolul al XVII-lea, desenele le înfățișau ca niște ‘urechi de Mickey Mouse’ uriașe, situate de o parte și de alta a planetei. Pe măsură ce telescoapele s-au perfecționat, astronomii au realizat că acestea sunt formate din milioane de fragmente de gheață și rocă. Golurile din inele au fost eliminate de gravitația lunilor din apropiere.
Asemănătoare unui disc compact uriaș, inelele plate au un diametru de peste 275 000 km – suficient de larg pentru a umple cea mai mare parte a distanței dintre Pământ și Lună – dar o grosime de mai puțin de 1 km. Pe măsură ce Saturn și Pământul se deplasează în sus și în jos pe orbitele lor, perspectiva noastră asupra inelelor se schimbă. În 2003, inelele au atins maximul de strălucire și au arătat cel mai bine. Însă, la fiecare 15 ani, le vedem de profil. Atunci, ele devin invizibile, cu excepția celor mai mari telescoape. Acesta este un moment potrivit pentru a căuta luni mici în apropierea inelelor.
