Venus este a doua planetă de la Soare, așa că pe cer se află întotdeauna destul de aproape de Soare. Se vede ca o “stea” strălucitoare dimineața sau seara – cel mai luminos obiect de pe cerul nocturn, în afară de Lună. Prin telescop, se poate observa că trece prin diferite faze, la fel ca Luna.
Venus este atât de strălucitoare deoarece este acoperită de nori care reflectă o mare parte din lumina solară care o lovește. Norii gălbui sunt compuși din sulf și acid sulfuric.
În anumite privințe, Venus este geamăna Pământului. Are aproximativ aceeași dimensiune și este alcătuită din aceleași materiale rocose. De asemenea, se apropie mai mult de noi decât orice altă planetă. Cu toate acestea, este învăluită într-o atmosferă densă de dioxid de carbon – gazul pe care îl expirăm. Această atmosferă este atât de densă încât a te deplasa prin ea ar fi ca și cum ai merge prin apă.
Dioxidul de carbon reține cea mai mare parte a căldurii provenite de la Soare. Straturile de nori acționează, de asemenea, ca o pătură. Rezultatul este un “efect de seră scăpat de sub control”, care a determinat creșterea temperaturii planetei până la 465 °C, suficient de ridicată pentru a topi plumbul. Aceasta înseamnă că Venus este chiar mai fierbinte decât Mercur.
Fără o protecție specială, un vizitator pe Venus ar muri pe loc – strivit de presiunea imensă a aerului, sufocat de atmosferă, ars complet de căldura toridă și dizolvat de acid.
Suprafața planetei Venus a fost cartografiată cu ajutorul radarului. Hărțile arată mii de vulcani și cratere de impact. Există două zone montane principale, cu un lanț muntos mai înalt decât Muntele Everest.
Zeci de nave spațiale au vizitat planeta Venus, dar multe mistere rămân încă nerezolvate. Sonda Venus Express a Agenției Spațiale Europene (ESA) se află pe o orbită aproape polară în jurul planetei încă de la sosirea sa, în aprilie 2006. Majoritatea instrumentelor sale au studiat atmosfera densă și norii care se mișcă rapid sau au investigat modul în care Soarele afectează planeta. Cu toate acestea, senzorul său în infraroșu a reușit, de asemenea, să cartografieze o parte din suprafață și să arate că ar putea exista vulcani activi pe vecina Pământului.
