În ciuda numelui său, Groenlanda este acoperită aproape în întregime de un imens strat de gheață. Cu toate acestea, datele furnizate de mai mulți sateliți ai ESA sugerează că această pătură albă se topește mai repede decât se aștepta.
Cel mai recent studiu privind ghețarii din Groenlanda se bazează pe informații colectate de patru sateliți aflați pe orbita Pământului între anii 1996 și 2005. Sateliții europeni de teledetecție ai ESA, ERS-1 și ERS-2, satelitul Envisat al ESA și satelitul canadian Radarsat-1 sunt toți echipați cu instrumente radar capabile să observe suprafața atât ziua, cât și noaptea, chiar și în condiții de acoperire noroasă densă.
În special, Eric Rignot, de la Laboratorul de Propulsie cu Jet al NASA, și Pannir Kanagaratnam, cercetător la Universitatea din Kansas, erau interesați să măsoare schimbările de înălțime ale calotei glaciare din Groenlanda.
Analizând datele satelitare, oamenii de știință au descoperit că ghețarii din sudul și centrul Groenlandei se deplasează mai repede spre mare. Odată cu încălzirea climei, cantitatea de gheață pe care o varsă în Oceanul Atlantic s-a dublat în ultimii 10 ani. Oamenii de știință estimează că Groenlanda contribuie cu aproximativ 0,5 mm pe an la creșterea globală a nivelului mării, care este de aproximativ 2,5 mm pe an.
Studiile viitoare care vor utiliza sateliți precum Envisat și ERS vor furniza informații esențiale cu privire la evoluția pe termen lung a stratului de gheață și a nivelului mării.
Groenlanda este cea mai mare insulă din lume. Calota sa de gheață acoperă aproape 2 milioane de km² și are o grosime medie de 2,3 km. Dacă toată gheața s-ar topi, nivelul global al mării ar crește cu până la șapte metri.
