Căutarea planetelor situate mult dincolo de Sistemul nostru Solar a intrat într-o nouă eră pe 27 decembrie 2006, odată cu lansarea navei spațiale europene COROT. Pusă pe orbită de o nouă versiune a rachetei Soyuz, COROT a decolat de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan la ora 15:23 CET. 50 de minute mai târziu, satelitul de 630 kg a fost plasat pe o orbită polară perfectă, la 900 km deasupra Pământului.
De atunci, telescopul de 30 cm al misiunii COROT și camera sa extrem de sensibilă au fost utilizate pentru a studia ‘cutremurele stelare’ și pentru a căuta noi lumi. Nava spațială realizează acest lucru prin colectarea luminii slabe provenite de la 120.000 de stele și transmiterea acesteia către o cameră specială compusă din două părți.
O jumătate a camerei este concepută pentru a descoperi planete îndepărtate. Acest lucru se realizează prin înregistrarea unor scăderi infime ale luminozității unei stele atunci când o planetă trece pe în fața acesteia. Multe dintre obiectele descoperite de COROT sunt ‘Jupiteri fierbinți’ – planete gigantice aflate foarte aproape de stelele lor. Cu toate acestea, a detectat și un număr redus de ‘super-Pământuri’. Aceste lumi stâncoase sunt doar de câteva ori mai mari decât Pământul. COROT-7b – cu un diametru mai mic decât dublul celui al Pământului – a fost cea mai mică exoplanetă descoperită vreodată.
Cealaltă jumătate a camerei este capabilă să detecteze schimbări infime în luminozitatea unei stele, provocate de undele sonore care se propagă pe suprafața acesteia. Acestea sunt asemănătoare undelor seismice de pe Pământ și le permit oamenilor de știință să afle multe despre condițiile din interiorul fiecărei stele. Studii similare asupra Soarelui au fost deja realizate cu ajutorul navei spațiale SOHO a ESA.
