Acum 18 luni, oamenii de știință erau disperați când un satelit care urma să transmită date esențiale despre schimbările climatice s-a pierdut în urma unui eșec al lansării. Cu toate acestea, ESA a decis rapid să reconstruiască CryoSat, iar misiunea se află acum pe drumul cel bun spre relansare. Într-adevăr, atunci când va fi lansat în 2009, CryoSat-2 va fi chiar mai performant decât predecesorul său.
Marele avantaj al satelitului CryoSat-2 îl reprezintă capacitatea sa de a măsura variațiile grosimii stratului de gheață, atât pe uscat, cât și pe mare. Radarul său principal și un radar de rezervă identic vor putea studia calotele glaciare și ghețarii Pământului în orice condiții meteorologice, zi și noapte.
Pentru a pregăti lansarea, în Arctica se desfășoară o serie de experimente pe teren. Unul dintre acestea este expediția „Arctic Arc”, care face parte din Anul Polar Internațional. Cei doi exploratori belgieni ai expediției, Alain Hubert și Dixie Dansercoer, tocmai au pornit într-o expediție extrem de dificilă de 110 zile prin sălbăticia înghețată.
Fiecare dintre cei doi exploratori curajoși va trage o sanie de 130 kg încărcată cu provizii și echipament și va ‘merge’ peste acoperișul lumii, de pe o insulă din Siberia până în sudul Groenlandei. Pe parcurs, ei vor înregistra cu atenție grosimea stratului de zăpadă. Astfel de măsurători sunt extrem de utile pentru verificarea metodei utilizate în vederea transformării măsurătorilor radar ale satelitului CryoSat în date precise privind grosimea gheții.
De asemenea, la jumătatea lunii aprilie, oamenii de știință se vor îndrepta către insulele acoperite de gheață din Svalbard. Măsurătorile lor privind zăpada și gheața vor fi comparate cu datele transmise de un avion echipat cu o copie a instrumentului radar CryoSat.
