După o călătorie de 10 ani lungi, parcurgând peste jumătate din lungimea Sistemului Solar și înconjurând Soarele de cinci ori, sonda spațială Rosetta a ajuns în sfârșit la destinație: cometa 67P/Churyumov–Gerasimenko!
În prezent, Rosetta se află pe o orbită la 100 km deasupra suprafeței cometei, trimițând pe Pământ informații detaliate despre noul său „prieten”. În următoarele câteva săptămâni, sarcina principală a misiunii Rosetta este aceea de a găsi locul perfect de aterizare pentru sonda pe care o transportă, numită Philae (se pronunță FEE-lay).
Dacă totul decurge conform planului, în doar câteva luni Philae va deveni prima sondă din istorie care va fi lansată pe suprafața unei comete!
Însă călătoria lui Rosetta nu se va încheia aici; timp de multe luni, mica sondă spațială va călători alături de cometă pe măsură ce aceasta va orbita în jurul Soarelui și se va îndrepta din nou spre Jupiter.
Peste un an, cele două corpuri cerești se vor apropia de punctul cel mai apropiat de Soare în călătoria lor prin Sistemul Solar — și tocmai acolo cometa va începe cu adevărat să strălucească.
Cometele sunt aglomerări de gheață și rocă cosmică, ceea ce înseamnă că, pe măsură ce cometa 67P se apropie de Soare, va începe să se topească. Gheața vaporizată de pe cometă va crea o coadă magnifică, asemănătoare celor pe care, uneori, avem norocul să le vedem traversând cerul.
Din păcate, cometa 67P nu va fi vizibilă pe cerul nostru nocturn fără telescoape puternice, chiar și cu coada sa strălucitoare. În schimb, sonda Rosetta ne va oferi ceva și mai bun — o priveliște de aproape a modului în care cometa se transformă în lumina orbitoare a Soarelui!
Un fapt interesant
Misiunea poartă numele Pietrei din Rosetta, o tablă de piatră antică care ne-a permis să descifrăm hieroglifele egiptene antice. La fel ca Piatra din Rosetta, misiunea „Rosetta” a ESA va schimba radical modul în care înțelegem trecutul, dezvăluind misterele obiectelor formate din rămășițele din perioada în care s-a format Sistemul nostru Solar: cometele.
