O orbită este traiectoria unui obiect în jurul unui anumit punct din spațiu, de exemplu traiectoria pe care o parcurge Luna în jurul Pământului. Orbite sunt determinate de gravitație și au adesea formă ‘eliptică’, adică ovală.
Fiecare satelit este plasat pe cea mai potrivită orbită pentru a-și îndeplini misiunea. De exemplu, sateliții de observare a Pământului sunt de obicei plasați pe orbite circulare joase (400 – 1.200 km). Acest lucru le permite să înconjoare Pământul o dată la câteva ore și să obțină imagini detaliate ale suprafeței planetei.
Cea mai bună traiectorie pentru acești sateliți este o orbită “polară”, care îi conduce peste polul nord și polul sud. Pe măsură ce Pământul se rotește sub ei, sateliții pot privi direct în jos și pot studia întreaga planetă – bandă cu bandă – pe parcursul a câteva zile.
Sateliții meteorologici și de comunicații “plutesc” adesea deasupra aceleiași zone a Pământului 24 de ore pe zi. Acest lucru este posibil datorită plasării lor pe orbite circulare la aproximativ 36.000 km deasupra ecuatorului. La această altitudine, ei țin pasul cu rotația Pământului, astfel încât privesc mereu în jos spre aceleași locuri. Aceasta se numește “orbită geostaționară”. Unii sateliți – inclusiv Stația Spațială Internațională – urmează orbite joase, înclinate față de ecuator.
O serie de sateliți științifici, precum Cluster și XMM-Newton ai ESA, urmează orbite foarte eliptice (în formă de ou), care îi aduc aproape de Pământ și apoi îi duc departe.