Majoritatea navelor spațiale sunt plasate pe orbite în jurul Pământului. Însă acesta nu este întotdeauna locul optim pentru sateliții științifici care explorează universul îndepărtat.
Telescopul spațial Hubble urmează o orbită circulară la 600 km deasupra solului, cu o înclinație de 28,5 grade față de ecuator. Această orbită terestră facilitează repararea și întreținerea observatorului. Cu toate acestea, Pământul și Luna blochează porțiuni mari din cer.
Succesorul telescopului Hubble, Telescopul Spațial James Webb, va funcționa la o distanță mult mai mare. Acesta va fi plasat pe o orbită stabilă la așa-numitul punct Lagrange L2, la o distanță de 1,5 milioane de km, pe partea întunecată a Pământului.
L2 este unul dintre cele cinci puncte Lagrange ale Pământului. În aceste puncte, forțele gravitaționale ale Pământului, Lunii și Soarelui se anulează reciproc, astfel încât este ușor să se mențină un satelit în aceeași poziție.
Alți sateliți, precum observatorul SOHO al ESA, trebuie să observe Soarele în permanență. Această navă spațială este poziționată la punctul Lagrange L1, la 1,5 milioane de km în direcția Soarelui față de Pământ.
Deoarece forțele gravitaționale ale Pământului și ale Soarelui se echilibrează la punctul L1, SOHO poate rămâne în zbor staționar între cele două corpuri cerești în permanență, fără a consuma prea mult combustibil.
