Au trecut sute de ani de când Cristofor Columb a navigat în jurul Pământului, descoperind lumi noi — dar să nu lăsați pe nimeni să vă spună că Epoca Marilor Descoperiri s-a încheiat. Universul este vast și plin de mistere de dezvăluit, precum lumea cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko, care este explorată în prezent de sonda spațială Rosetta.
De când a ajuns la cometă în luna august a anului trecut, Rosetta a examinat peste două treimi din suprafața cometei, iar rezultatele s-au dovedit mai interesante decât se aștepta. Peisajul este un amestec captivant, cu unele regiuni acoperite de un strat gros de praf, iar altele caracterizate de stânci abrupte și canioane. Alte zone găzduiesc șanțuri uriașe, gropi și bolovani sau deșerturi netede.
Multe dintre versanții abrupți de pe Rosetta sunt acoperiți de crăpături care par periculoase. Cea mai mare crăpătură are 500 de metri lungime – adică cât cinci terenuri de fotbal!
O altă caracteristică interesantă o reprezintă jeturile care au fost observate ieșind din gropile împrăștiate pe suprafața cometei. Gazul care iese din aceste jeturi acționează într-un mod asemănător vântului de pe Pământ, mișcând praful de pe suprafață. Acest fenomen creează uneori valuri pe suprafață, asemănătoare celor pe care le vedeți uneori pe plajă când se retrage valul.
În cele câteva luni de când Rosetta călătorește alături de cometă, am aflat deja foarte multe lucruri. Pe măsură ce Rosetta va colecta tot mai multe date în cursul anului următor, oamenii de știință sunt încrezători că vor putea răspunde în sfârșit la câteva întrebări importante despre modul în care s-a format Sistemul nostru Solar!
Curiozitate: O zi pe cometa lui Rosetta durează jumătate dintr-o zi terestră, adică doar 12 ore. Însă îi ia de șase ori mai mult timp decât Pământului să facă o rotație completă în jurul Soarelui.
