Astronomii din întreaga lume așteaptă cu nerăbdare lansarea unei rachete Ariane 5 care va transporta doi sateliți revoluționari ai ESA, numiți după renumiți oameni de știință europeni: Planck și Herschel. Precum niște mașini ale timpului din secolul XXI, aceste observatoare spațiale de ultimă generație vor privi înapoi în timp, ajutându-i pe oamenii de știință să dezvăluie secretele nașterii stelelor, galaxiilor și a universului însuși.
Herschel va fi cel mai mare telescop lansat vreodată în spațiu. Elementul central al acestuia este o oglindă principală cu diametrul de 3,5 m – care este mult mai mare, dar mai ușoară decât oglinda folosită de Telescopul Spațial Hubble. Observatorul de 3,4 tone poartă numele unui astronom germano-britanic, William Herschel, care a intrat în istorie prin descoperirea luminii infraroșii invizibile (pe care o simțim sub formă de căldură) în anul 1800. Trei instrumente ale modernului Herschel vor petrece cel puțin trei ani investigând norii de praf rece, locul în care se nasc stelele, precum și galaxiile îndepărtate care strălucesc intens în infraroșu.
Alături de Herschel va fi un satelit conceput pentru a privi înapoi către zorii timpului. Numită în onoarea fizicianului german Max Planck, nava spațială de 1.900 kg va studia ecourile slabe rămase după nașterea Universului în urma Big Bang-ului. Aceste ecouri se manifestă sub forma unor variații de temperatură de câteva milionimi de grad. Pentru a detecta și a cartografia această radiație invizibilă în microunde, cele două detectoare ale satelitului Planck vor trebui răcite la o temperatură de -273 de grade Celsius. Pe o perioadă de aproximativ 15 luni, oglinda principală de 1,5 m a observatorului va capta radiația extrem de slabă, care și-a început călătoria spre Pământ cu aproximativ 14 miliarde de ani în urmă.
