Neptun a fost descoperit în 1846 de Johann Galle, astronom la Observatorul din Berlin. Galle știa unde să caute datorită calculelor efectuate de matematicianul francez Urbain Le Verrier. Atât Le Verrier, cât și John Adams din Anglia își dăduseră seama că o planetă nevăzută exercita o forță de atracție asupra lui Uranus, determinând-o să-și încetinească sau să-și accelereze mișcarea.
Neptun s-a dovedit a fi aproape un geamăn identic al lui Uranus. Este de 57 de ori mai mare decât Pământul, dar se rotește destul de repede – o zi durează doar 16 ore și 7 minute. Distanța medie față de Soare este de aproximativ 4.500 de milioane de km, iar un an pe Neptun durează aproape 165 de ani terestri.
La fel ca Uranus, are o atmosferă formată din hidrogen, heliu și metan. Interiorul său este alcătuit din gheață, cu un posibil nucleu stâncos. Deși atmosfera este foarte rece (-220 de grade Celsius), planeta albastră are vânturi foarte puternice și furtuni violente. Voyager 2 a fotografiat o pată uriașă, de mărimea Pământului.
Neptun are cel puțin cinci inele întunecate și înguste (numite după Galle, Le Verrier, Adams și alți cercetători care au contribuit la descoperirea planetei).
Are 13 luni cunoscute. De departe cea mai mare este Triton, o lume înghețată mai mare decât Pluto. Triton este foarte rece, așa că atmosfera sa subțire s-a înghețat pe suprafață. Cu toate acestea, are numeroși vulcani de gheață activi care aruncă jeturi de gaz și praf. Triton este, de asemenea, neobișnuit deoarece se învârte “în sens invers” (de la est la vest) în jurul lui Neptun. Se pare că a fost capturat de gravitația lui Neptun cu mult timp în urmă.
