{"id":17,"date":"2026-05-13T17:17:51","date_gmt":"2026-05-13T15:17:51","guid":{"rendered":"https:\/\/kids.esa.int\/how_do_planets_and_solar_systems_form\/"},"modified":"2026-10-08T00:23:05","modified_gmt":"2026-10-07T22:23:05","slug":"how_do_planets_and_solar_systems_form","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/how_do_planets_and_solar_systems_form\/","title":{"rendered":"Cum se formeaz\u0103 planetele \u0219i sistemele solare"},"content":{"rendered":"<p>\u00cenainte s\u0103 existe lumi, oceane sau chiar p\u0103m\u00e2nt solid, exista ceva mult mai pu\u021bin impresionant: un nor. Un amestec vast \u0219i rece de gaz \u0219i praf care plutea prin spa\u021biu. F\u0103r\u0103 continente, f\u0103r\u0103 atmosfere, f\u0103r\u0103 via\u021b\u0103, doar particule minuscule plutind \u00een \u00eentuneric. Din acest \u00eenceput modest s-au format sisteme solare \u00eentregi!\u00a0<\/p>\n<p>\u00cen\u021belegerea modului \u00een care are loc aceast\u0103 transformare reprezint\u0103 un element cheie al bazei \u0219tiin\u021bifice care st\u0103 la baza misiunii \u201ePlato\u201d a ESA. Prin studierea planetelor din jurul altor stele, misiunea \u201ePlato\u201d \u00eei ajut\u0103 pe oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 nu doar o hart\u0103 a planetelor din Galaxia noastr\u0103, ci \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 modul \u00een care acestea se formeaz\u0103.<\/p>\n<h2>Pasul 1: se na\u0219te o stea <\/h2>\n<p>Totul \u00eencepe atunci c\u00e2nd o parte dintr-un nor uria\u0219 de gaz \u0219i praf se pr\u0103bu\u0219e\u0219te sub propria gravita\u021bie. Pe m\u0103sur\u0103 ce se mic\u0219oreaz\u0103, se rote\u0219te mai repede \u0219i se aplatizeaz\u0103 form\u00e2nd un disc, asemenea aluatului de pizza \u00eenv\u00e2rtit \u00een aer. C\u00e2nd se adun\u0103 suficient material \u00een centru, se na\u0219te o stea. \u00cen jurul ei r\u0103m\u00e2ne un disc de gaz \u0219i praf care se \u00eenv\u00e2rte. Acesta se nume\u0219te disc protoplanetar, adic\u0103 un disc din care se formeaz\u0103 planetele. Este zona din jurul stelei \u00een care se nasc planetele.\u00a0<\/p>\n<h2>Pasul doi: de la praf la pietricele <\/h2>\n<p>La \u00eenceput, discul este plin de granule microscopice, mai mici dec\u00e2t nisipul. Dar aceste granule nu r\u0103m\u00e2n singure prea mult timp! Ele se ciocnesc u\u0219or \u0219i se lipesc \u00eentre ele, form\u00e2nd aglomer\u0103ri din ce \u00een ce mai mari. Praful se transform\u0103 \u00een pietricele, iar pietricelele continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103.\u00a0<\/p>\n<p>Poate p\u0103rea un proces lent, dar acesta se desf\u0103\u0219oar\u0103 la sc\u0103ri enorme, cu nenum\u0103rate coliziuni care au loc simultan. \u00cen timp, aceste mici elemente constitutive devin obiecte de dimensiuni de ordinul kilometrilor, cunoscute sub numele de planetesimale. Ele sunt ca primele \u201csemin\u021be\u201d ale planetelor.\u00a0<\/p>\n<figure class=\"wp-block-image size-large\" data-width=\"1711\" data-credit=\"University of Duisburg-Essen (UDE)\" data-detail-url=\"https:\/\/www.esa.int\/ESA_Multimedia\/Images\/2025\/03\/From_pebbles_to_planets\" data-licence=\"No ESA licences available\" data-licence-url=\"https:\/\/www.esa.int\/ESA_Multimedia\/Terms_and_conditions_of_use_of_images_and_videos_available_on_the_esa_website\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" style=\"max-width:100%;height:auto\" src=\"https:\/\/www.esa.int\/var\/esa\/storage\/images\/esa_multimedia\/images\/2025\/from_pebbles_to_planets\/26620134-1-eng-GB\/From_pebbles_to_planets.png\" alt=\"From pebbles to planets\"><figcaption>De la pietricele la planete<\/figcaption><\/figure>\n<h2>Pasul trei: coliziunile creeaz\u0103 lumi<\/h2>\n<p>Odat\u0103 ce se formeaz\u0103 planetesimale, gravita\u021bia \u00eencepe s\u0103 preia controlul. Obiectele mai mari atrag cele mai mici, iar coliziunile devin tot mai violente. Unele se ciocnesc \u0219i fuzioneaz\u0103, devenind tot mai mari. Altele se sf\u0103r\u00e2m\u0103, aliment\u00e2nd sistemul cu material.\u00a0<\/p>\n<p>Aceast\u0103 etap\u0103 haotic\u0103 duce la formarea embrionilor planetari, care sunt obiecte suficient de mari \u00eenc\u00e2t s\u0103 exercite o for\u021b\u0103 gravita\u021bional\u0103 semnificativ\u0103. \u00cens\u0103 acestea nu sunt \u00eenc\u0103 planete depline.\u00a0<\/p>\n<p>De-a lungul a milioane de ani, ace\u0219ti embrioni continu\u0103 s\u0103 se ciocneasc\u0103 \u0219i s\u0103 fuzioneze, eliber\u00e2ndu-\u0219i treptat orbitele \u0219i transform\u00e2ndu-se \u00een planete complet formate. Cele mai mari corpuri ceresti cresc prin \u00eenghi\u021birea celor mai mici, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd r\u0103m\u00e2n doar c\u00e2teva planete dominante. Supravie\u021buirea celui mai adaptat, \u00een stil planetar!<\/p>\n<h2>Pasul patru: maturizarea \u0219i dob\u00e2ndirea unor atmosfere<\/h2>\n<p>Pe m\u0103sur\u0103 ce planetele cresc, \u00eencep s\u0103 se schimbe. Planetele rocose, precum P\u0103m\u00e2ntul, \u00ee\u0219i formeaz\u0103 suprafe\u021be solide prin r\u0103cire, dup\u0103 o perioad\u0103 de impacturi repetate. \u00cen acela\u0219i timp, gazele eliberate din interiorul lor prin activitatea vulcanic\u0103 pot forma atmosfere.\u00a0<\/p>\n<p>\u00cen regiunile exterioare ale unui sistem, unde temperatura este mai sc\u0103zut\u0103, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva diferit. Nucleele planetare de mari dimensiuni pot acumula cantit\u0103\u021bi uria\u0219e de gaz, transform\u00e2ndu-se \u00een gigan\u021bi gazo\u0219i precum Jupiter \u0219i Saturn.\u00a0<\/p>\n<p>De aceea, sistemele solare con\u021bin adesea o combina\u021bie de lumi: planete mici, rocose, situate mai aproape de stea, \u0219i gigan\u021bi gazo\u0219i masivi. Toate aceste diferen\u021be \u00ee\u0219i au originea \u00een condi\u021biile din discul ini\u021bial.<\/p>\n<h2>Nu toate sistemele solare sunt la fel <\/h2>\n<p>Una dintre cele mai fascinante descoperiri din astronomia modern\u0103 este faptul c\u0103 sistemele planetare pot ar\u0103ta foarte diferit de al nostru. Unele au planete gigantice situate extrem de aproape de stelele lor. Altele pot con\u021bine sisteme dens populate cu mici lumi st\u00e2ncoase. Cel mai interesant este c\u0103 unele g\u0103zduiesc chiar \u0219i planete \u00een zona locuibil\u0103, unde condi\u021biile ar putea permite existen\u021ba apei \u00een stare lichid\u0103 la suprafa\u021ba planetelor.\u00a0<\/p>\n<p>Misiunea Plato este conceput\u0103 pentru a studia aceste sisteme \u00een detaliu, ajut\u00e2nd oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 nu doar ce planete exist\u0103, ci \u0219i cum au luat na\u0219tere.<\/p>\n<figure class=\"wp-block-image size-large\" data-width=\"7680\" data-credit=\"ESA\" data-detail-url=\"https:\/\/www.esa.int\/ESA_Multimedia\/Images\/2025\/05\/Plato_s_artist_impression\" data-licence=\"CC BY-SA 3.0 IGO or ESA Standard Licence\" data-licence-url=\"https:\/\/www.esa.int\/ESA_Multimedia\/Terms_and_conditions_of_use_of_images_and_videos_available_on_the_esa_website\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" style=\"max-width:100%;height:auto\" src=\"https:\/\/www.esa.int\/var\/esa\/storage\/images\/esa_multimedia\/images\/2025\/05\/plato_s_artist_impression\/26714913-1-eng-GB\/Plato_s_artist_impression.png\" alt=\"Plato\u2019s artist impression\"><figcaption>Reprezentarea artistic\u0103 a lui Platon<\/figcaption><\/figure>\n<h2>Un proces care necesit\u0103 timp <\/h2>\n<p>Este u\u0219or s\u0103 ne imagin\u0103m planetele ca fiind elemente permanente, dar, \u00een realitate, ele sunt rezultatul unui lan\u021b lung \u0219i delicat de evenimente. Un nor de gaz se pr\u0103bu\u0219e\u0219te, o stea se aprinde, praful se aglomereaz\u0103, iar coliziunile dau na\u0219tere lumilor. Fiecare etap\u0103 se bazeaz\u0103 pe cea precedent\u0103, desf\u0103\u0219ur\u00e2ndu-se at\u00e2t de \u00eencet \u00eenc\u00e2t schimb\u0103rile ar fi aproape imposibil de observat la scara de timp uman\u0103. Formarea planetelor nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 peste noapte, ci se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe parcursul a zeci de milioane de ani, fiind modelat\u0103 de gravita\u021bie, mi\u0219care \u0219i nenum\u0103rate coliziuni.\u00a0<\/p>\n<p>Chiar \u0219i dup\u0103 formarea lor, planetele continu\u0103 s\u0103 evolueze pe m\u0103sur\u0103 ce orbitele se modific\u0103, atmosferele se schimb\u0103, iar suprafe\u021bele sunt remodelate de impacturi. Cu alte cuvinte, un sistem planetar nu este niciodat\u0103 cu adev\u0103rat finalizat. Undeva de-a lungul acestui proces, dac\u0103 condi\u021biile sunt cele potrivite, ar putea ap\u0103rea o planet\u0103 asem\u0103n\u0103toare P\u0103m\u00e2ntului. Misiunea Plato \u00ee\u0219i propune s\u0103 descopere planete asem\u0103n\u0103toare P\u0103m\u00e2ntului \u0219i ne va ajuta s\u0103 afl\u0103m dac\u0103 acestea sunt comune sau dac\u0103 planeta noastr\u0103 ar putea fi unic\u0103 \u00een felul ei.\u00a0<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Before there were worlds, oceans, or even solid ground, there was something far less impressive: a cloud. A vast, cold mixture of gas and dust drifting through space. No continents, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"esa_banner_image":"https:\/\/www.esa.int\/var\/esa\/storage\/images\/esa_multimedia\/images\/2014\/02\/searching_for_exoplanetary_systems\/14282305-1-eng-GB\/Searching_for_exoplanetary_systems.jpg","esa_banner_description":"Searching for exoplanetary systems","esa_banner_credit":"ESA\u2013C. Carreau","esa_banner_licence":"ESA Standard Licence","esa_banner_detail_url":"https:\/\/www.esa.int\/ESA_Multimedia\/Images\/2014\/02\/Searching_for_exoplanetary_systems","esa_external_url":"","esa_external_new_window":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":true},"categories":[10,11,12],"tags":[2],"panel":[],"language":[],"age":[],"duration":[],"resource_type":[],"audience":[],"wf_post_folders":[],"class_list":["post-17","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-learn","category-our-universe","category-planets-and-moons","tag-background-article"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4258,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17\/revisions\/4258"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17"},{"taxonomy":"panel","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/panel?post=17"},{"taxonomy":"language","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/language?post=17"},{"taxonomy":"age","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/age?post=17"},{"taxonomy":"duration","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/duration?post=17"},{"taxonomy":"resource_type","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/resource_type?post=17"},{"taxonomy":"audience","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/audience?post=17"},{"taxonomy":"wf_post_folders","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/wf_post_folders?post=17"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}