{"id":145,"date":"2023-06-09T11:20:47","date_gmt":"2023-06-09T09:20:47","guid":{"rendered":"https:\/\/kids.esa.int\/the_james_webb_space_telescope_reveals_the_cosmos_like_never_before\/"},"modified":"2026-10-08T00:24:45","modified_gmt":"2026-10-07T22:24:45","slug":"the_james_webb_space_telescope_reveals_the_cosmos_like_never_before","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/the_james_webb_space_telescope_reveals_the_cosmos_like_never_before\/","title":{"rendered":"Telescopul spa\u021bial James Webb ne dezv\u0103luie cosmosul cum nu s-a mai v\u0103zut p\u00e2n\u0103 acum"},"content":{"rendered":"

Acesta\u00a0Telescopul spa\u021bial James Webb<\/a>\u00a0\u2013 sau Webb, pe scurt \u2013 este un observator spa\u021bial de \u00eenalt\u0103 tehnologie! Webb a fost lansat pe orbit\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2021 \u0219i, \u00een prezent, observ\u0103 universul \u00een lumina infraro\u0219ie din noua sa pozi\u021bie, situat\u0103 la aproape 1,5 milioane de kilometri distan\u021b\u0103 de P\u0103m\u00e2nt. Acest lucru \u00eei permite lui Webb s\u0103 vad\u0103 detalii imposibil de observat cu ochiul liber atunci c\u00e2nd folosim telescoape obi\u0219nuite de pe P\u0103m\u00e2nt. Construit \u0219i operat de NASA, ESA \u0219i Agen\u021bia Spa\u021bial\u0103 Canadian\u0103, Webb ne ajut\u0103 s\u0103 g\u0103sim r\u0103spunsuri la numeroase \u00eentreb\u0103ri pe care le avem despre cosmos.<\/p>\n

Cea mai recent\u0103 descoperire a lui Webb!<\/h2>\n
\"\"<\/figure>\n

Cea mai recent\u0103 descoperire a telescopului Webb i-a uimit pe oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103! Telescopul Webb observa cometa 238P\/Read, un obiect care orbiteaz\u0103 \u00een centura principal\u0103 de asteroizi dintre Marte \u0219i Jupiter, \u0219i a detectat ceva cu totul special \u00een semn\u0103tura chimic\u0103 a cometei \u2013 vapori de ap\u0103!\u00a0\u00a0<\/p>\n

Apa din interiorul cometei s-ar fi format cu foarte, foarte mult timp \u00een urm\u0103, c\u00e2nd Sistemul nostru Solar era \u00eenc\u0103 foarte t\u00e2n\u0103r, \u0219i s-a p\u0103strat \u00een comet\u0103 timp de mii de ani. Materialul \u00eenghe\u021bat dintr-o comet\u0103 se vaporizeaz\u0103 atunci c\u00e2nd aceasta se apropie de Soare, iar acest proces \u00eei confer\u0103 cometei coma sa caracteristic\u0103 \u2013 norul difuz de praf \u0219i gaz care o \u00eenconjoar\u0103 \u2013 precum \u0219i coada care se \u00eentinde \u00een urma ei.\u00a0\u00a0<\/p>\n

De ce este acest lucru special? Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au considerat de mult timp c\u0103 \u00een centura principal\u0103 de asteroizi s-ar putea g\u0103si ghea\u021b\u0103 de ap\u0103, dar au lipsit dovezi clare p\u00e2n\u0103 la recenta descoperire a telescopului Webb. Cometa Read ne poate ajuta s\u0103 \u00een\u021belegem cum este distribuit\u0103 apa \u00een sistemul nostru solar \u0219i s\u0103 afl\u0103m mai multe despre modul \u00een care P\u0103m\u00e2ntul a devenit lumea plin\u0103 de ap\u0103 care este ast\u0103zi. Putem folosi apoi aceste cuno\u0219tin\u021be pentru a investiga dac\u0103 s-ar putea forma noi planete asem\u0103n\u0103toare P\u0103m\u00e2ntului \u00een alte sisteme planetare.\u00a0<\/p>\n

Este foarte interesant, dar exist\u0103 un aspect care \u00eei nedumere\u0219te pe oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103: se a\u0219teapt\u0103 ca cometele care con\u021bin ap\u0103 s\u0103 con\u021bin\u0103 \u0219i dioxid de carbon, \u00eens\u0103 nu s-a g\u0103sit deloc pe cometa Read! Motivul pentru care s-a \u00eent\u00e2mplat acest lucru reprezint\u0103 acum un nou mister care ar putea fi elucidat prin efectuarea unor observa\u021bii suplimentare asupra cometelor din centura principal\u0103.\u00a0<\/p>\n

Aceast\u0103 ultim\u0103 descoperire vine \u00een continuarea succesului telescopului Webb de a produce imagini fabuloase, care ofer\u0103 informa\u021bii \u0219tiin\u021bifice fascinante. Iat\u0103 c\u00e2teva alte exemple de succese ale telescopului Webb!\u00a0<\/p>\n

St\u00e2nci cosmice \u00een constela\u021bia Carina <\/h2>\n
\"Cosmic
St\u00e2nci cosmice \u00een constela\u021bia Carina \u2013 NIRCam<\/figcaption><\/figure>\n

Aceast\u0103 imagine uimitoare prezint\u0103 marginea Nebuloasei Carina, situat\u0103 la 7.600 de ani-lumin\u0103 de P\u0103m\u00e2nt. Este un nor gigantic de gaz \u0219i praf \u00een care se formeaz\u0103 stele tinere. Vede\u021bi \u201caburul\u201d albastru-deschis care se ridic\u0103 din nebuloasa de nuan\u021b\u0103 portocalie? De fapt, acesta este gaz fierbinte \u0219i praf care sunt \u00eendep\u0103rta\u021bi din nebuloas\u0103 de radia\u021bia puternic\u0103 emis\u0103 de stelele tinere.\u00a0<\/p>\n

St\u00e2lpii Crea\u021biei<\/h2>\n
\"Webb's
Portretul realizat de Webb al \u201eSt\u00e2lpilor Crea\u021biei\u201d (NIRCam)<\/figcaption><\/figure>\n

Aceast\u0103 imagine impresionant\u0103 prezint\u0103 o alt\u0103 zon\u0103 a cosmosului \u00een care se nasc stele noi. Aceste stele noi emit jeturi \u00een gazul \u0219i praful din jur, ceea ce d\u0103 na\u0219tere unor forma\u021biuni de un ro\u0219u aprins, asem\u0103n\u0103toare lavei, la marginea st\u00e2lpilor nebuloasei. Studiind imagini precum aceasta, astronomii afl\u0103 mai multe despre modul \u00een care se formeaz\u0103 stelele.\u00a0<\/p>\n

Inelele lui Uranus<\/h2>\n
\"Zoomed-in
Imagine m\u0103rit\u0103 a lui Uranus (cu adnot\u0103ri)<\/figcaption><\/figure>\n

Saturn este renumit pentru inelele sale, dar \u0219tia\u021bi c\u0103 toate planetele gigant gazoase din Sistemul nostru Solar au sisteme de inele? Aceast\u0103 fotografie realizat\u0103 de telescopul Webb cu Uranus arat\u0103 numeroase inele \u00een jurul planetei. Exist\u0103, de asemenea, pete luminoase care dezv\u0103luie nori asocia\u021bi cu vremea furtunoas\u0103 din atmosfera lui Uranus. Telescopul Webb a surprins chiar \u0219i o calot\u0103 polar\u0103 pe Uranus \u2013 dar aceasta nu este format\u0103 din ghea\u021b\u0103 de ap\u0103, ca pe P\u0103m\u00e2nt!\u00a0<\/p>\n

O galaxie fantom\u0103<\/h2>\n
\"Phantom
Phantom Galaxy pe \u00eentregul spectru<\/figcaption><\/figure>\n

A\u021bi mai v\u0103zut vreodat\u0103 o galaxie ca aceasta? Imaginea \u00een infraro\u0219u realizat\u0103 de telescopul Webb a fost combinat\u0103 cu datele furnizate de Telescopul Spa\u021bial Hubble pentru a crea aceast\u0103 imagine incredibil\u0103 a galaxiei M74. Culorile ro\u0219ii indic\u0103 praful r\u0103sp\u00e2ndit de-a lungul bra\u021belor galaxiei. Nuan\u021bele mai deschise de portocaliu reprezint\u0103 praful extrem de fierbinte. Stelele tinere apar \u00een albastru, \u00een timp ce stelele mai vechi, situate \u00een apropierea centrului galaxiei, au o nuan\u021b\u0103 de cyan \u0219i verde. Po\u021bi observa vreo bul\u0103 roz? Acestea sunt zone \u00een care se formeaz\u0103 stele noi!\u00a0<\/p>\n

Prezentarea Jupiter<\/h2>\n
\"Jupiter
Jupiter prezint\u0103 aurore \u0219i cea\u021b\u0103 (vedere cu c\u00e2mp larg realizat\u0103 de NIRCam \u2013 cu adnot\u0103ri)<\/figcaption><\/figure>\n

Jupiter este o planet\u0103 plin\u0103 de via\u021b\u0103! Folosind observa\u021bii \u00een infraro\u0219u, telescopul Webb a surprins numeroase detalii greu de observat cu alte telescoape. Furtunile de pe Jupiter pot fi v\u0103zute cu un nivel incredibil de detaliu, la fel ca \u0219i aurorele nordice \u0219i sudice \u2013 unde particulele provenite de la Soare interac\u021bioneaz\u0103 cu c\u00e2mpul magnetic al lui Jupiter. Telescopul Webb a z\u0103rit, de asemenea, dou\u0103 dintre lunile mai mici ale lui Jupiter, numite Amalthea \u0219i Adrastea. Po\u021bi s\u0103 observi \u0219i inelele abia vizibile ale lui Jupiter? Acestea sunt de un milion de ori mai pu\u021bin luminoase dec\u00e2t planeta!\u00a0<\/p>\n

Acestea sunt doar o selec\u021bie din fotografiile uimitoare realizate de Webb. Cu siguran\u021b\u0103 va mai face multe altele \u00een viitor, pe m\u0103sur\u0103 ce va face descoperiri uimitoare \u0219i va contribui la dezv\u0103luirea secretelor cosmosului. Pute\u021bi vedea toate imaginile realizate de Webb aici<\/a>. Care sunt preferatele tale?\u00a0\u00a0<\/p>\n

Un fapt interesant: <\/b>Cometa Read este o comet\u0103 din centura principal\u0103 de asteroizi. Este vorba despre un obiect situat \u00een centura principal\u0103 de asteroizi, \u00eentre Marte \u0219i Jupiter, care, uneori, prezint\u0103 un halou, sau com\u0103, \u0219i o coad\u0103, asemenea unei comete.\u00a0\u00a0<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

The\u00a0James Webb Space Telescope\u00a0\u2013 or Webb for short \u2013 is a high-tech observatory in space! Webb launched into orbit at the end of 2021, and now observes the universe in […]<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"esa_banner_image":"https:\/\/www.esa.int\/var\/esa\/storage\/images\/esa_multimedia\/images\/2023\/03\/wolf-rayet_124_nircam_and_miri_composite_image\/24749635-1-eng-GB\/Wolf-Rayet_124_NIRCam_and_MIRI_composite_image.jpg","esa_banner_description":"Wolf-Rayet 124 (NIRCam and MIRI composite image)","esa_banner_credit":"NASA, ESA, CSA, STScI, Webb ERO Production Team","esa_banner_licence":"CC BY 4.0 INT or ESA Standard Licence","esa_banner_detail_url":"https:\/\/www.esa.int\/ESA_Multimedia\/Images\/2023\/03\/Wolf-Rayet_124_NIRCam_and_MIRI_composite_image","esa_external_url":"","esa_external_new_window":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":true},"categories":[26],"tags":[],"panel":[],"language":[],"age":[],"duration":[],"resource_type":[],"audience":[],"wf_post_folders":[],"class_list":["post-145","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-news"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/145","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=145"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/145\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4319,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/145\/revisions\/4319"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=145"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=145"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=145"},{"taxonomy":"panel","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/panel?post=145"},{"taxonomy":"language","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/language?post=145"},{"taxonomy":"age","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/age?post=145"},{"taxonomy":"duration","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/duration?post=145"},{"taxonomy":"resource_type","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/resource_type?post=145"},{"taxonomy":"audience","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/audience?post=145"},{"taxonomy":"wf_post_folders","embeddable":true,"href":"https:\/\/kids.esa.int\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/wf_post_folders?post=145"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}